nu incerca sa intelegi,si mai ales nu judeca

pierduta intr-o lume confuza,coplesita de sentimente straine pe care incerc din rasputeri sa le inteleg si ...degeaba! nu stiu cu adevarat cine sunt ? se poate ,in fiecare zi descopar lucruri noi despre mine ...ma sperie uneori alegerile pe care le fac ,as vrea ca macar pentru moment sa fiu vazuta exact asa cum sunt ...insa este destul de dificil ca cineva sa patrunda in universul meu ,un univers creat cu grija si de a lungul mai multori ani ,sunt o persoana inchisa ,oare cand o sa invat sa ma comport cu oamenii? cand o sa realizez ca lucrurile nu sunt intotdeauna asa cum par a fi ? ca pot si eu conta ,nu doar ceilalti ..cand o sa am suficienta incredere in mine ? cand o sa realizez ca sunt o persoana puternica ?
ma descopar...si ma invalui in mister ...e ciudat ,straniu
imi e greu ,imi e greu sa inteleg ,sa ma inteleg ...
sunt doar un suflet chinuit intr-o lume obscura ,sumbra ...idioata ,poate ca idioata sunt eu ,pentru ca n-am invatat inca sa spun ce ma doare ,ce vreau ...las oamenii sa ghiceasca cum sunt ...si interpretarile lor ma fac sa ma simt mica ,nesemnificativa ,poate ca asa sunt ...nu pot trezii in oameni nici un sentiment , ma pierd foarte repede , ma arunc in culmile disperarii, si apoi ma regasesc ....nu inteleg ,nu vreau sa inteleg .....

miercuri, 5 mai 2010

liniste !


"Atâta linişte-i în jur de-mi pare că aud
cum se izbesc de geamuri razele de lună.

În piept
mi s-a trezit un glas străin
şi-un cântec cânta-n mine-un dor
ce nu-i al meu.

Se spune că strămoşii cari au murit fără de vreme,
cu sânge tânăr înca-n vine,
cu patimi mari în sânge,
cu soare viu în patimi,
vin,
vin sa-şi trăiasca mai departe
în noi
viaţa netrăita.

Atâta linişte-i în jur de-mi pare că aud
cum se izbesc de geamuri razele de lună.

O, cine ştie - suflete,-n ce piept îţi vei cânta
şi tu odată peste veacuri
pe coarde dulci de linişte,
pe harfă de-ntuneric - dorul sugrumat
şi frânta bucurie de viaţă? Cine ştie?
Cine ştie?"

Lucian Blaga

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu